La curte, la bloc – scurt documentar despre grădini, grădinari și grădinărit. Garaj Deschis, episodul 3

“Era ca o mică comunitate aici, cu toate că eram din blocuri diferite, fiecare împrumuta. Erau pomi mulți. Toată ziua eram: „unde te duci?”, „la grădină”, „unde mergi?”, „la grădină”. Era ca un fel de curte la bloc, era spațiul nostru de libertate, de joacă, de orice. Ne întâlneam copiii și ne jucam, unii făceau petrecerile copiilor aici, trăgeau cablu cu curent, veneau cu pick-up-ul și ascultau.” [extrase din mărturiile despre grădinile de pe loturi individuale din anii ’80-'90 din zona Buclei]

Grădinăritul la bloc apare încă de la ridicarea marilor cartiere de locuințe colective. Reacție la lipsa de amenajare a spațiilor verzi din jurul blocurilor noi de abia date în folosință, aceste practici latente erau utilizate ca formă de socializare, de participare la viața comunității și pînă la urmă de îmblînzire a cartierelor noi de către populații recent strămutate din rural sau mic urban. Încurajat formal înainte de 1989 de către autorități prin legislație, grădinăritul beneficia de acces la teren și se baza pe cunoștințele locuitorilor. Grădinile dintre blocuri sau de pe terenuri cu loturi individuale erau și parțial productive, fiind cultivate cu fructe și legume.

După 1990 fenomenul se diminuează, fiind în unele orașe chiar descurajat formal de către autoritățile locale care trec la paradigma „civilizării”. În ultimii ani însă, grădinăritul la bloc renaște, în parte și ca răspuns la diminuarea spațiilor verzi din orașe. În zona Buclei din Drumul Taberei, într-un microraion circular cu diametrul de 500m am inventariat în 2021 aproximativ 60 de puncte de plantare grupate în cîteva tipologii: grădina vitrină (cu decorații, mobilier și elemnte de upcycling), grădina la taclale (cu bănci și umbrar) sau grădina cu flori (puternic plantată). O apariţie recentă care s-a şi permanentizat o reprezintă grădina de pandemie: o consecinţă a restricţiilor de circulație, închiderii locurilor de joacă sau a șomajului tehnic. Grădinari de azi sînt locuitori ieșiți la pensie și mai nou diverşi adulţi pasionați de plante, meșterit și ecologie. Grădinile de acum se bazează pe moștenirea grădinilor din anii ’70-’80, dar folosesc resurse contemporane, ca internetul și magazinele de bricolaj. Amenajările sînt rezultatul unor proiecte individuale, sau inițiativa mai multor vecini ce gestionează împreună resursele comune (teren, apă, unelte, răsaduri). Fără logo, pagină pe net sau buget, grădinarii de bloc sînt practic niște pionieri, implicați activ în tranziția ecologică. Prin grija pentru grădina blocului, aceștia propun o serie de relațiii mai etice față de mediul construit, faţă de vecini și faţă de comunitate. (Alex Axinte)

La curte, la bloc  este un scurt documentar despre grădini, grădinari și grădinărit și rolul lor în viața marilor cartiere de blocuri, studiu de caz - Bucla din Drumul Taberei, 2021. Grădinăritul la bloc constă în plantarea de către locatari de vegetație (flori și pomi) pe domeniul public adiacent. În zona ‚buclei’ din cartierul Drumul Taberei au fost inventariate în 2021 peste 60 de spații plantate de către locatari pe domeniul public din jurul blocului. Rolul amenajărilor nu este doar despre înfrumusețarea spațiului, dar și despre (re)conectarea cu oamenii cu care împarți aceeași pereți din bloc. Grădinăritul la bloc este o resursă importantă și benefică, atât la nivel individual, cât și la nivel de cartier.

Vorbitori

Grădina atelier-vitrină – Jan Costache

Grădina de joacă – Ionuț Bucur

Mulțumiri: Jan Costache, Ionuț Bucur, dna. Maria, Adelina Dabu, Cristiana Malcica, colectiv grădinari din buclă.

Interviuri realizate de: Alex Axinte, Iris Șerban, Ileana Gabriela Szasz 

Imagine: Ileana Gabriela Szasz

Montaj: Alexandra M. Diaconu

Acest material face parte din proiectul Garaj DESCHIS ce este susținut de Ordinul Arhitecților din România prin timbrul de arhitectură.

Dacă ți-a plăcut acest articol, donează 1Eu redacției Graphic Front, 
ajută-ne să păstrăm blogul curat de publicitate.