503 Articole

rezultate preluate din toată arhiva de articole

Obiceiuri premergătoare sărbătorii Sfintelor Paști.

De Anamaria Iuga| 09 Aprilie, 2012 | Categorie: obiceiuri | Vizualizări: 1687

În toate sâmbetele din perioada Postului Paștilor se pomenesc morții, se fac slujbe speciale, se împart pomene și colivă, dar mai ales în perioada premergătoare sărbătorii învierii Domnului. încă din Sâmbăta lui Lazăr (sâmbăta înainte de Duminica Floriilor), obiceiurile și practicile de pomenire a celor decedați din familii sunt frecvente, variind de la o zonă la alta.
În Sâmbăta lui Lazăr, în Muntenia, femeile fac plăcinte și le dau trecătorilor, iar uneori se mai ține obiceiul Lăzărelul: un grup de fetițe cântă un cântec despre Lazăr care cere mamei sale să îi facă plăcinte, dar aceasta toarce și nu-i face. Lazăr moare și e îngropat de surorile lui. Se adună un grup de fetițe, care cântă cantecul Lăzărelului din casă în casă, bocindu-l pe fratele lor, mort de dorul plăcintelor.



în Transilvania, în Duminica Floriilor, se împodobesc mormintele cu ramuri de salcie înmugurite și se dau pomene la cimitir peste mormânt. Cu salcia primită în această zi la biserică se ating copiii și animalele din gospodărie, ca să fie sănătoși. Mițișorii (cum se numesc aceste ramuri de salcie) se pun apoi la icoane în casă, fiind folosiți în timpul anului dacă se abat furtuni mari peste sat.
în zona Sălajului, se duc în această zi pomi înfloriți, împodobiți cu turtă dulce și împletituri din aluat, pentru cei decedați din familie în anul care a trecut. La sfârșitul slujbei se împart dulciurile la copii, ca pomană pentru sufletul mortului.



în Joia Mare nu se lucrează. Se spune că femeia care nu a tors cânepa până acum, nu mai are când să o toarcă, pentru că o pedepsește Joimărița. în unele zone se fac focuri din vreascuri pentru morți, despre care se spune că se pregătesc în această zi să vină pe pământ, astfel că trebuie ajutați și primiți bine. Tot în Joia Mare se vopsesc ouăle. în zona Ardealului, acum se împodobesc pomi cu ouă roșii, mere, turtă dulce și colaci, împărțite apoi de sufletul mortului.


anamaria iuga etnografie folclor romanesc folklore obiceiuri de sarbatori romanian ethnography romanian traditions traditie romaneasca

Despre autor

Anamaria Iuga
ANAMARIA IUGA este etnolog la Muzeul Tăranului Român. Și-a susținut doctoratul cu o teză despre Camera îmbrăcată țărănește pe Valea Izei, Maramureș. Alte cercetări: practici agricole, etnografia fânului, obiceiuri de peste an.

0 comentarii

Scrie un comentariu

Graphicfront vă recomandă ca opiniile exprimate să fie scurte şi la obiect. În general, nu trebuie să depăşească lungimea articolului original. Comentatorii trebuie să manifeste respect faţă de ceilalţi participanţi la discuţie şi să folosească un limbaj corect şi civilizat. Graphicfront îşi rezervă dreptul de a modifica sau respinge comentariile care nu întrunesc aceste cerinţe.