Timişoara. 14 Monumente ridicate în memoria Revoluţiei din Decembrie 1989

MARTIRII (foto sus)
Monument realizat de sculptorul timişorean Peter Jecza, din bronz, în anul 1998, este amplasat în parcul Muzeului Banatului.
Aduce un omagiu demonstranţilor ucişi şi îngropaţi, la repezeală, în groapa comună din Cimitirul Eroilor, iar familiile lor urmau să fie înştiinţate că ei au fugit peste graniţă. Dacă privim cu atenţie lucrarea, putem distinge capete umane, mâini, o imagine şocantă a unor cadavre aruncate unul peste altul. În jurul monumentului se află amplasate şapte lespezi, pe fiecare fiind gravată câte o dată calendaristică, 15 Decembrie, 16 Decembrie, 17 Decembrie, 18 Decembrie, 19 Decembrie, 20 Decembrie, 21 Decembrie, care simbolizează câte o zi de luptă până la victorie.

ANSAMBLUL MEMORIAL DIN CIMITIRUL EROILOR
Este compus dintr-o capelă deschisă, şirurile de morminte simbolice ale eroilor inscripţionate cu numele, data naşterii, data decesului şi un soclu cu o flacără permanentă.
Soclul cu flacăra a fost construit de către Ionel Pop, iar celelalte două lucrări au fost realizate de arhitecţii Pompiliu Alămoreanu şi Liviu Brebe, în anul 1990, cei doi fiind câştigătorii unei selecţii din mai multe alte proiecte ale unor arhitecţi din Timişoara. Lucrarea s-a făcut cu sprijinul unor întreprinderi de construcţii din Timişoara, al Primăriei şi al fostului prefect Florentin Cârpanu.

DESCHIDERE
Este opera sculptorului timişorean Ingo Glass, actualmente stabilit în Germania. Este amplasat la începutul Căii Martirilor, vizavi de Casa Tineretului. A fost construit din tablă navală specială, are înălţime de 10 m şi lăţime de 2,8 m, şi a fost realizat în anul 1991.
Este o reprezentare extrem de complexă cu semnificaţii politice, religioase, calităţi sacre şi profane, ritualuri funerare şi civile. Într-un registru artistic, non figurativ, cele două panouri verticale, aşezate faţă în faţă, unesc un fel de mormânt. Pe latura interioară a panoului frontal compact, între două cruci, sunt incrustate numele fiecăreia dintre cele 43 de persoane ale căror trupuri neînsufleţite au fost furate din Spitalul Judeţean şi arse la Crematoriul din Bucureşti. Cel de-al doilea panou, care este despicat printr-o fantă verticală de lumină, întredeschisă spre apus, trimite către o semnificaţie politică, ridicarea cortinei de fier şi deschiderea existenţială la care au contribuit cei care, atunci, în aceste locuri, au încercat să oprească înaintarea tancurilor prin oraş. Cu alura sa verticală, este - totodată - şi un mormânt simbolic, pentru cei care nu odihnesc în pamânt. Tot aici este depusă, într-o urnă mică, parte din cenuşa celor incineraţi la Bucureşti.

EROICA
Este opera lui Paul Vasilescu, sculptor bucureştean. Amplasat în Calea Lipovei, în parcul din faţa complexului de magazine, în anul 1992, are o înălţime de 2,8 metri şi un soclu de un metru, fiind realizat din bronz.
Este dedicat eroilor căzuţi în zona Calea Lipovei şi are înscris la bază: “AR TREBUI SĂ PĂŞIM DESCULŢI PE LOCUL ACESTA, UNDE EI S-AU JERTFIT PENTRU NOI” (Revista Miracol). Statuia care aminteşte de o cruce umană, o cruce simbolică, în care au sperat oamenii la acea vreme, priveşte tăcută spre unitatea militară din apropiere, unitate implicată în reprimarea demonstraţiei.

CLOPOTUL LIBERTĂȚII
A fost realizat în anul 1992, de sculptorul timişorean Ştefan Călărăşanu şi se află în Piaţa Traian. Este realizat din blocuri de travertin. Are un diametru de 3 metri şi o înălţime de 3,5 metri, fiind amplasat pe un soclu din beton aparent, construit în trepte.
Este dedicat eroilor căzuţi în zona acestei pieţe şi are gravat următorul text: “Cumpăna de vremi DECEMBRIE 1989 a luminat prin tinerii României cuvântul unic în lume “VOM MURI ŞI VOM FI LIBERI!”. Clopotul, folosit din timpuri străvechi pentru chemarea poporului la luptă, de data aceasta este un clopot împietrit, mut, şocat în faţa represiunii.

ÎNVINGĂTORUL
Autor Constantin Popovici, sculptor bucureştean. Este plasat pe Bulevardul Take Ionescu în anul 1993. Construit din bronz, înalt de 3,8 metri, pe un soclu de un metru.
Are înscris la bază: “JERTFA VOASTRĂ STĂ MĂRTURIE LA TEMELIA ÎNNOIRII ROMÂNIEI, LA SFÂRŞIT DE SECOL XX!” (Părintele Galeriu). Înfăţişează ororile pe care le poate zămisli violenţa, iar sabia frântă, din mâna supravieţuitorului schilodit, simbolizează victoria dureros obţinută.

EVOLUȚIE
Este o lucrare realizată din bronz, a sculptorului bucureştean Gheorghe Iliescu - Călineşti a fost realizată în 1993 şi are o înălţime de 6,5 metri.
La bază, are inscripţionată o lozincă ce a zdruncinat un regim totalitar: “AZI ÎN TIMIŞOARA, MÂINE-N TOATĂ ŢARA! 16 Decembrie 1989”. Este amplasată în faţa Hotelului Continental, locul în care manifestanţii strigau, în 17 Decembrie, lozinca “Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!”, iar forţele armate au deschis focul împotriva lor.
Arhitecta Alexandra Murdunescu s-a ocupat de amplasarea lucrării în spațiu și de realizarea soclului.

OMUL ȚINTĂ
Este opera sculptorului timişorean Béla Szakács, a fost realizată din bronz, în anul 1994, şi se află amplasată în Piaţa 700.
Are înscris la bază textul: “MAI MARE DRAGOSTE DECÂT ACEASTA CA SĂ-ŞI PUNĂ CINEVA VIAŢA PENTRU PRIETENII SĂI – NIMENI NU ARE“. Ioan 15,13
Eroi martiri 1989: AVRAM IOAN VASILE BELI RADIAN GRAMA ALEXANDRU NICOARĂ ELENA TAKO GABRIELA TĂŞALĂ REMUS şi alţi eroi necunoscuţi
Este amplasat, strategic, lângă Spitalul Militar, spital care a refuzat ajutorul răniţilor, porţile sale fiind închise în acea perioadă când oamenii cădeau seceraţi de gloanţe.
Lucrarea reflectă durerea, suferinţa, îndârjirea împotriva oprimării. Omul are o ţintă în mijlocul pieptului, ceea ce sugerează că omul devine o ţintă vie în faţa violenţei, a forţelor de represiune.

BISERICA PLÂNGĂTOARE
Este realizată din bronz şi travertin, în anul 1995, îl are autor pe Marian Zidaru, sculptor bucureştean.
Se află amplasată în nişa clopotniţei Bisericii Ortodoxe Române din Piaţa Alexandru Mocioni.
Are inscripţionat un fragment de rugăciune: “ŞI NE IARTĂ NOUĂ GREŞELILE NOASTRE, PRECUM IERTĂM ŞI NOI GREŞIŢILOR NOŞTRI, ŞI NE IZBĂVEŞTE DE CEL RĂU”. Locul amplasării lucrării este o altă zonă în care s-au făcut arestări, s-a tras, au murit oameni. Lucrarea este compusă din trei cruci. Pe suprafaţa de bronz sunt încrustate nişte ochi umani, precum şi un firicel de apă care curge încontinuu, acesta dând impresia ochilor care plâng … de aici şi denumirea de “Biserica plângătoare”. Rugăciunea inscripţionată ne duce cu gândul la dificila iertare creştină

FÂNTÂNA MARTIRILOR
A fost creată de sculptorul timişorean Victor Gaga şi arhitect Diana Gaga, şi este amplasată în spaţiul verde din spatele Grădinii de vară a fostului cinematograf “Capitol”, spre Podul Mihai Viteazu. Are 3,5 metri înălţime şi este realizată din travertin, în anul 1995.
Are înscris la bază: “PRIN CUNUNA MARTIRILOR DIN DECEMBRIE 1989 REÎNVIE LUMINA PURIFICATOARE A NEAMULUI ROMÂNESC” (Miracol). In memoriam: CRUCERU GHEORGHE CACEU MARGARETA CACEAU MARIANA SILVIA SAVA ANGELA ELENA
Lucrarea a fost amplasată zona în care, în data de 17 Decembrie, s-a tras în oameni fără somaţie, iar în 18 Decembrie în apropiere, pe treptele Catedralei, nişte tineri, copii nevinovaţi, au fost împuşcaţi, chiar dacă ei nu făceau nimic rău, doar cântau Colinde, cu lumânări în mână. O întâmplare tragică, un gest absurd, nejustificabil.

MONUMENT OMAGIAL AL STUDENȚILOR
Este realizat din travertin, de către Ştefan Kelemen, în anul 1996.
Pe o placă este gravat următorul text: “NE VOM ÎNTOARCE CA UN FUM. UŞORI, ŢINÂNDU-NE DE MÂINI. TOŢI CEI DE IERI ÎN CEI DE-ACUM. CUM TREC FÂNTÂNILE’N FÂNTÂNI”. Martirii – 1989 FLORIAN TIBERIU NICOLAE OVIDIU MUNTEANU NAGY EUGEN
Este amplasat în Complexul studenţesc, pe strada Cluj, în amintirea studenţilor ucişi.

SFÂNTUL GHEORGHE
Realizat de Silvia Radu, din bronz, în anul 1997, este amplasat în Piaţa Sfântu Gheorghe.
Pe una din laturi sunt gravate numele copiilor-martiri: CLAUDIU, 15 ALEXANDRU, 17 CRISTINA, 2 CONSTANTIN, 17 EUGEN, 17 LUMINIŢA, 14 GABRIELA, 10 LAURA, 2 SILVIU, 18 MAFTEI, 17
Monumentul este dedicat eroilor-copii căzuţi în Revoluţie în diverse locuri din Timişoara.
Statuia Sfântului Gheorghe, reprezentat cu chip de copil, ţine în mână o cruce care simbolizează credinţa în izbânda binelui şi se pregăteşte să-i dea ultima lovitură de graţie balaurului, simbolul totalitarismului.

PIETA
Opera lui Peter Jecza, realizată din bronz, în anul 1999, a fost amplasată în vecinătatea Podului Decebal, lângă Băile Neptun.
Monumentul aduce un omagiu tuturor femeilor care au murit în zilele revoluţiei. Lucrarea renunţă la metafora modernă a soldatului căzut în braţele patriei-mamă, ea redă silueta unei femei sprijinite pe umărul unui bărbat. În acea zonă, în 17 Decembrie, au căzut primele victime, bărbaţi, femei, copii, iar monumentul reproduce o ipostază reală, aceea a unui bărbat care-şi purta pe braţe soţia împuşcată.

CRUCIFICARE
Amplasat în Piaţa Victoriei, a fost realizat de Paul Neagu, la iniţiativa şi cu sprijin material din partea Primăriei şi a Consiliului local Timişoara. A fost inaugurat în anul 1999, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Revoluţie.