538 Articole

rezultate preluate din toată arhiva de articole

Istoria unui ideal imposibil de atins: locuirea perfectă în București. Lansare Luni, 4 martie, ora 19.00, Teatrul Național București

De Difuzor GF| 19 Februarie, 2019 | Categorie: lansări carte | Vizualizări: 506

După o cercetare de aproape șapte ani, începută inițial ca hobby și încheiată la Universitatea de Pittsburgh într-un program de doctorat, apare prima cartea dedicată Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine – București, acel ANL al anilor 1910-1948 care a încercat să rezolve problemele locuirii bucureștene. Este prima carte a istoricului Andrei Răzvan Voinea și, totodată, a Asociației Studio Zona, o asociație formată din istorici și arhitecți care și-au propus să re-scrie istoria Bucureștiului într-o cheie fundamental analitică, departe de narațiunile romanțate despre frumusețea pierdută a Bucureștiului interbelic. Are la bază mii de documente de arhivă, cercetare de teren cu aproape 200 de interviuri cu locuitori din cele 4000 de case ridicate de această Societate și o critică foucauldiană a reformei locuirii în capitalism.

Prizonieri ai propriului limbaj, autorii Planului de Sistematizare din 1935 foloseau aceleași concepte despre locuința celor săraci, care nu aduseseră rezultate favorabile, precum reformatorii din primul deceniu al seco­lului al XX-lea, insistând pe locuința individuală ca forma urbană a sufletului românesc. Refor­matorii urbani și sociali considerau că proiectarea și construirea de blocuri favorizează un comportament urban politic, iar beneficiarii apartamentelor urmau a fi influențați de ideo­logia comunistă. Practica arhitecților autori ai Memoriului Justificativ îi contrazicea, având în vedere că aceștia proiectaseră blocuri în centrul orașului.

Așa cum susținea un alt reformator în domeniul urban, juristul Iulian Pascu, locuirea la casă reprezenta unica soluție pentru con­struirea orașului, întrucât se plia pe stilul de viață românesc.

Într-un articol înflăcărat, publi­cat în același an cu Planul de Sistematizare, 1935, Pascu întărea conceptul orașului-grădină: „Orașul nostru este orașul-grădină; orașul în care fiecare locuitor arde de dorul a fi pro­prietarul casei și grădinii lui și numai a lui și pe care, dacă nu o poate avea ca propri­etate, o are măcar ca chiriaș. Toate orașele țării noastre sunt astfel, cu excepția celor câteva burguri săsești și maghiare”. Autorii Planului de Sistematizare nu combăteau conceptul orașului-grădină, ci, din contră, considerau că acesta era idealul de urmat, ignorând insuccesele inițiativelor românești care l-au aplicat.

Biserica Sf. Petru și Pavel din parcelarea Grant

Parcelarea Steaua fotografiată de pe unul dintre blocurile din apropiere

Strada Feroviarilor, fotografiată din curtea bisericii Sfântul Gheorghe - atăt imobilul din partea stângă a imaginii, căt și locuințele din partea dreaptă, s-au păstrat până în prezent
Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină
(Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe-Ieftine București 1908-1948)

Număr de pagini 256
Număr de fotografii/planuri/reproduceri 408
Finisări bloc de carte legat cu ață
Editor Irina Calotă (Popescu) – Asociația Studio Zona
Design / DTP Max Gruenwald - Faber Studio

Lansare Luni, 4 martie, ora 19.00, Teatrul Național București
FB event www.facebook.com/events/
Comenzi asociatiazona@gmail.com



Foto Ileana Gabriela Szasz.

 

faber studio razvan voinea max gruenwald

Despre autor

Difuzor GF
Material furnizat de prietenii sau partenerii noștri (Fundația Cărturești, One World Romania, Galeria Posibilă, Headsome Communications, Centrul Ceh, Muzeul Țăranului Român, Centrul Național al Dansului, Nod Makerspace, Asociația Ephemair, Poster Jam, The Institute) sau provenind din preluări /traduceri din Wikipedia, YouTube, arhiva Graphic Front, biblioteca Atelierului de grafică, sau alte surse. (menționate de fiecare dată la sfârșitul articolului)
Dacă dorești să distribui o informație din zonele noastre de interes, scrie-ne la adresa atelier@atelieruldegrafica.ro