Expoziție de carte rară din epoca domniilor fanariote – Muzeului Municipiului București, Palatul Suțu

De Difuzor GF| 01 Noiembrie, 2021 | Categorie: design obiect graphic design ilustrație | Vizualizări: 252

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Carte rară din epoca domniilor fanariote”, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2).
În anul 2021 s-au împlinit 200 de ani de la sfârșitul regimului fanariot, care în Țara Românească a început de facto în 1716 și s-a încheiat în 1821. Cu această ocazie, propunem o privire retrospectivă asupra realizărilor culturale ale acestei controversate epoci din perspectiva cărții și tiparului. Oferim astfel o fereastră deschisă spre orizontul încă înnegurat al epocii domniilor fanariote, înlesnindu-i o mai corectă percepţie. Pe fundalul teoretic al reconsiderărilor istoriografice contemporane și cu suportul documentar al cărții vechi și rare din patrimoniul muzeului, dorim să conturăm o altă imagine a acestei perioade, percepută ca plină de abuzuri, tiranie şi regres. Principii fanarioți au fost acuzați că au alungat limba română de la Curtea domnească şi din Şcoală, înlocuind-o cu limba greacă, că au sprijinit instituirea monopolului Bisericii asupra Tiparului şi că au introdus Cenzura. Li s-a reproșat că nu au înființat tipografii și că au lăsat tipărirea cărților în grija mitropoliţilor care, fiind în majoritate de origine greacă, nu ar fi fost interesați să scoată la lumină cărţi în limba română.
Dacă din perspectivă politică, fiscală, economică și militară domniile fanariote au avut aspecte negative, în plan cultural au adus o deschidere către civilizația occidentală, în special spre cea franceză, după 1774. Demersul nostru se dorește un argument, susținut cu mijloace expoziționale, că această epocă nu reprezintă o perioadă de stagnare şi de imitare epigonică a trecutului, ci un evident progres, pregătind renaşterea naţională din prima jumătate a veacului al XIX-lea. Domnitorii fanarioți au iubit cărțile, învățătura și pe cei învățați, iar tiparul a jucat un rol important în proiectele lor de reformare a societății. Cei mai mulți dintre ei au fost oameni cultivați, unii au scris și au tradus cărți sau au avut biblioteci însemnate. Sub patronajul lor s-au înființat școli și tipografii, deopotrivă românești și grecești și s-au publicat mai multe cărți în limba română, decât în greacă. Tot ei au emis primele reglementări în domeniul tipăririi și vânzării de carte în Țările Române. 
În această perioadă în Țara Românească au funcţionat zece tipografii (la București, Râmnicu-Vâlcea și Buzău), în care s-au imprimat peste 300 de tipărituri în majoritate în limba română, dar și în greacă și slavonă. Principalii editori au fost înalții ierarhi, deopotrivă români şi greci, care au făcut din tipografiile lor adevărate case editoriale. Tiparul a fost folosit ca mijloc de răspândire a ştiinţei de carte, de consolidare a Ortodoxiei interne, de susţinere a Ortodoxiei româneşti din Transilvania, precum şi de sprijinire a Ortodoxiei sud-dunărene şi orientale. 
Expoziția prezintă tipărituri publicate în timpul domniilor fanariote selectate din fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului București. Ele se încadrează în categoria carte românească veche și rară și constituie surse documentare pentru istoria culturală a secolului fanariot. Fiind mai ales obiect de studiu pentru specialiști, aceste volume sunt mai puțin cunoscute publicului larg. Vă propunem o întâlnire directă cu universul cărții vechi românești, care cuprinde pe toți cei care au contribuit la apariția ei: autori, traducători, editori, îngrijitori de ediție și corectori, tipografi și gravori. Veți putea vedea și compara cărți bisericești, cărți cu tematică laică (juridică, literară, istorică) tipărite la București și Râmnic sub patronajul domnitorilor fanarioți (începând cu Nicolae Mavrocordat și încheind cu Alexandru Suțu), precum și lucrări publicate în aceeași perioadă de autori români și greci la Viena și Leipzig. Majoritatea exemplarelor păstrează pe filele lor însemnări manuscrise, care ne-au permis reconstituirea drumului străbătut de la ieșirea din tipografie, până la destinația actuală.
Vă invităm să (re)descoperiți menirea cărţii într-o epocă în care lumea românească a pendulat între Tradiţie şi Înnoire și între Rațiune și Simțire, rolul atribuit Tiparului de către Domnie şi Biserică, precum și micile „istorii de călătorie” ale exemplarelor din patrimoniul Muzeului Municipiului București.
Curator al expoziției: Dr. Daniela Lupu




 

sutu carte veche book design tipografie

Despre autor

Difuzor GF
Material furnizat de prietenii sau partenerii noștri (Radio România Cultural, Fundația Cărturești, One World Romania, Zeppelin, Centrul Ceh, Muzeul Țăranului Român, Centrul Național al Dansului, Graphicart-News, Asociația Ephemair, Poster Jam, Editura Cartea Copiilor, Editura Frontiera) sau provenind din arhiva Graphic Front, biblioteca Atelierului de grafică, sau alte surse. (menționate de fiecare dată la sfârșitul articolului)
Dacă dorești să distribui o informație din zonele noastre de interes, scrie-ne la adresa hello@atelieruldegrafica.ro