Cum arată o istorie a religiilor privită la 360°? Poate un congres să ofere imaginea de ansamblu a unei discipline?
Eugen Ciurtin, președintele congresului, despre perespectiva de a reuni, la București, vocile și realizările unei întregi comunități academice.
European Association for the Study of Religions și International Association for the History of Religions au validat propunerea ca Bucureștiul să organizeze a doua oară – după numai 20 de ani – un mare congres internațional de istoria religiilor. Au adoptat apoi și propunerea noastră de temă, concept, nume, sub care se vor reuni la noi savanți și cercetători din peste trei sute de instituții din toate continentele: Religions360°
Ce înseamnă Religions360°?
este poate cel mai generalist și e sigur cel mai concis nume al congreselor internaționale de referință în studiul academic al religiilor. Dacă Raffaele Pettazzoni și Mircea Eliade au fost în vremea lor istorici generaliști și comparativi ai religiilor, îi vom putea numi (ca pe puțini alții) istorici ai religiilor 360. Au fost și ultimii: sinteza, recapitularea completă, turul de orizont, coerența efectivă și la prezent a întregii discipline nu mai sunt astăzi nicidecum sarcina, perspectiva și reușita unui singur ins. Nimeni nu mai poate surclasa de unul singur enciclopediile (a înțeles activ și Eliade consacrându-și bătrânețea uneia: 1987, ed. a II-a 2005) și congresele mondiale (din care rezultă publicații, programe de cercetare și mai ales direcțiile de evoluție ale disciplinei în ansamblu). Istoricii religiilor în plen, circumscriind (și circumambulând) cunoașterea.
Religions360° este un tur de orizont cât mai complet. O recapitulare de o vastitate excepțională. Poate deveni cu adevărat – la fața locului: la Ateneu și la Universitate – o sinteza colectivă decisivă în epicentrul mai multor științe umaniste. Ceea ce e metodă, recuzită și particularitate în alte științe umaniste – istoria, studiile asiatice, filosofia, filologiile, etnologia, antropologia, științele politice, arheologia, sociologia et c. – e transportat, în istoria religiilor, pentru a înțelege religiile, acest macrobiect uman al cunoașterii care lucrează cu non-umanul: prin evoluția, contrastele, problemele și disputele lor, care sunt și ale societăților lor. Cunoscând în amănunt programul, se poate spune: Congresul de la București este o federare simfonică a sute de teme esențiale dezvoltate de colegii noștri – care au zeci de limbi materne diferite și vor conferenția la noi – prin cunoașterea aprofundată a istoriei a zeci de spații religioase și în cuprinsul a trei milenii. Numai când poți circula, bine ghidat, prin tot, poți dobândi o identitate viabilă și astfel integritatea ei.
Religions360° este în același timp pledoaria lucidă pentru coerența acestui ansamblu. Sunt întrebări urgente și sunt întrebări clasice care dialoghează percutant prin conferințele plenare, panelurile deschise sau strict tematice, prezentările individuale, largi mese rotunde tematice și dezbaterile în jurul unor mari cărți și proiecte editoriale din acest an (Encyclopedia of the Anthropocene sau Handbook of Buddhism in Europe, volume abia apărute la Princeton University Press sau Palgrave care se vor lansa la București). Vor veni la București cercetători din toate zările – tehnic: din Australia în Japonia în California în Africa de Sud în Norvegia în Brazilia – care vor compune, pentru o săptămână de lucru intens și de recunoaștere aprofundată, o universitate și o academie care, prin studiul academic al religiilor, sunt mai ample și mai elocvente planetar decât sunt academiile și universitățile noastre. Și sunt mai mulți cercetători umaniști implicați în Religions360 decât tot personalul umanist din institutele de cercetare ale Academiei.
Religions360° are neîndoios și caracterul unei regrupări asumate în fața a ceea ce în epoca noastră înseamnă restriște. Nu numai în România, aflată într-un declin teribil în anii care s-au scurs de când pregătim acest Congres. Restriște, adică enorme presiuni, incertitudini și viraje rapide care modifică împreună statutul cunoașterii și statutul umanismului: post-adevăr, conspirații, manipulare, salt tehnologic, AI & LLM.
Religions360° nu poate fi nicidecum numai un mare congres internațional într-o țară de la marginea Europei și din periferia dialogului științific planetar. Dar în Istoria religiilor, Bucureștiul este unul dintre centrele Europei. Susținut de atâtea competențe reunite în deplinătatea libertății de exercitare a profesiunii noastre, Congresul declanșează efecte academice, culturale și de societate. Științele umaniste și societățile democratice sunt pe rând – într-un circuit sustenabil 360° – sursă și beneficiar. Prietenii democrației sunt – toți – prieteni ai istoriei religiilor. Regimurile discreționare, autoritariste și extremiste, întocmai ca persoanele care le susțin, atacă cu prioritate studiul academic al religiilor. Îi impun restricții, îl „asanează”, cenzurează, comasează sau desființează cu totul. E un indicator pentru sănătatea democratică în academii, universități și întreaga cultură publică a societăților. Istoria religiilor furnizează democrație și prosperă numai în democrație.
Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, ediția 2026 (20-25 septembrie) este organizat de Societatea pentru Istoria Religiilor | Society for the History of Religions și Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române.
www.religions360.eu
Despre autor
Eugen Ciurtin este membru fondator al Asociației române (1997) și al Institutului (2008) de Istorie a Religiilor al Academiei Române. Profesor, din 2019, al Faculty of Social Sciences and Humanities, Mahidol University, Bangkok (Thailanda). Publicații: https://ihr-acad.academia.edu/EugenCiurtin
