900 Articole

rezultate preluate din toată arhiva de articole

Ioana Pioaru – Orașul: o dispariție, desen și holografie VR

De Difuzor GF| 18 Mai, 2022 | Categorie: design obiect | Vizualizări: 877

Noua expoziție pe agenda galeriei bucureștene AnnArt prezintă proiectul tinerei artiste vizuale româno-britanice Ioana Pioaru, Orașul: o dispariție, prima sa expoziție personală în România, cu vernisaj joi 19 mai, orele 18 -20.
 
Absolventă a Masterului de Grafică al UNA București în 2010, urmat de studii la Academia de Vară de la Salzburg, la clasa Lia și Dan Perjovschi, Ioana Pioaru a obținut, în 2021, un doctorat în artă la Universitatea din Chester cu teza “O abordare practică în definirea Maximalismului’. Pasionată de arhitectura tradițională și de literatură, Ioana lucrează în medii de expresie diverse, explorând granițele dintre desen și sculptură, dintre abordările consacrate și alternative, în zona experimentului în realitate virtuală și holografie. Portretele sale holografice ale unor personalități precum Andy Warhol sau Marcel Duchamp și reprezentările unei serii de animale pe cale de dispariție sunt obiecte de artă de inovație absolută - expuse în primul său solo show la Londra, în martie 2022, și în 2021 la București.

Expoziția, o meditație despre devenirea în timp istoric și personal a orașului București, este curatoriată de Gabriela Massaci și se articulează pe două moduri de expresie aparent diametral opuse: desen miniatural în tuș pe hârtie și instalație holografică VR.

 Selecția de lucrări cuprinde patru calupuri de desen: Fragmente - 12 miniaturi ale unor clădiri aflate pe strada Speranței, Culmea Veche, Sfinților sau Mântuleasa; O dispariție - un triptic care documentează corpul unei case în dispariția sa progresivă din strada Povernei/Vasile Alecsandri; Oameni și case - patru portrete ale unor clădiri, însoțite de foștii lor locatari celebri toate femei: Iulia Hașdeu, Tatiana Brătianu, Ștefana Velisar și Pia Pillat, Henrieta și Cella Delavrancea; Berzei - o desfășurare în colaj și desen în tuș a unei porțiuni de stradă dispărute, de regăsit azi doar în capturile digitale ale unor 'ediții' vechi ale google street view.
 
Instalația holografică VR Marna prezintă un jurnal virtual al pierderii în contemporan a unui segment iconic din Calea Griviței. Frecvent confundată cu varianta populară a incorect-numitei holograme folosite predilect în industria de diverstisment, holografia digitală de artă - VR se bazează pe o tehnologie complexă aflata în zona de avangardă creativă, Ioana Pioaru fiind primul practicant român al acestui mod de expresie artistică.
 
“Deși minuția desenului prezintă în detaliu locuri în care degradarea fibrei istorice a orașului pare ireversibilă […] prin nepăsare sau dezvoltare imobiliară haotică, lucrările recompun un straniu spațiu al frumuseții urbane, o supra-viețuire a unui sens cultural și afectiv, imperfect și viu. Una dintre lucrări conține marca identitară a artistei: în subsolul unei case se dezvăluie un decupaj grafic în care, misterios-implauzibil și complice cu ritmul bun al istoriei, vedem cum merg, ca unse, bizare mașinării de susținere: mecanisme inter-conectate, roți dințate, coturi și suflante ce alcătuiesc un univers tehnologic și psihologic care ne asigură că lumea, așa cum o știm și cum nu o știm, funcționează. Dispariția poate fi recuperată, fragmentul prăbușit poate fi recompus, desenat, insuflat cu viața secundă a imaginarului.” (Gabriela Massaci)
 
În acest context, expoziția este și o prețioasă resursă de educație civică – invitație la reflecție despre responsabilitate socială, opțiuni culturale de dezvoltare, despre arhitectura de re-inventare sau re-constituire a orașului. Aceste teme vor face obiectul unei discuții cu public, organizate, în cadrul expoziției, împreună cu Uniunea Arhitecților din România (data va fi anunțată ulterior).


Expoziția este deschisă la galeria AnnArt, str. Andrei Mureșanu 1, București,
în perioada 19  mai – 25 iunie 2022, marți-vineri, orele 13 – 19 și sâmbăta, orele 11 – 16.






Foto Alex Busuioceanu

Gabriela Massaci, curator:

În continuarea preocupărilor sale privind convergența între mediul de expresie al artei și tehnologia multi-media, fundamentate în recenta sa teză doctorală despre Maximalism, tânăra artistă Ioana Pioaru prezintă cel mai recent proiect al său despre identitate urbană, o meditație asupra devenirii contemporane a orașului, București - marcat de timp și de intervenția oamenilor.

Selecția de lucrări din această expoziție reunește aceste două teritorii, cerneală și hogel-i, din a căror stranie intersecție iși extrage înțeles și adevăr.

Zona desen în cerneală pe hârtie cuprinde patru calupuri de lucrari: Fragmente - 12 miniaturi ale unor clădiri vechi, de arhitectură tradițională, aflate pe strada Speranței, Culmea Veche, Sfinților sau Mântuleasa; O dispariție -  un triptic care documentează corpul unei case în dispariția sa progresivă din strada Povernei /Vasile Alecsandri; Oameni și case - patru portrete ale unor clădiri, însoțite de foștii lor locatari celebri – toate femei:  Iulia Hașdeu, Tatiana Brătianu,  Ștefana Velisar și Pia Pillat, Henrieta și Cella Delavrancea; Berzei - o desfășurare în colaj și desen în tuș a unei porțiuni de stradă dispărute, de regăsit azi doar în capturile digitale ale unor 'ediții' vechi ale google maps.

Instalația Marna, compusă din hologramă digitală, print și desen original,  prezintă un jurnal virtual straniu și tușburător al topirii în contemporan a unui iconic cinematograf și a unei bucăți din Calea Griviței. Frecvent confundată cu varianta populară a incorect-numitei holograme, folosită predilect în industria de divertisment, holografia digitală de artă - VR este rezultatul capturii fotografice pe suport de sticlă sau peliculă a unei intervenții artistice tradiționale ce poate fi apoi văzută tri-dimensional cu ajutorul unui fascicol special de lumină.  Tehnica, complexă și deocamdată insuficient susținută de un limbaj conceptual-critic, se află într-un spatiu al  avangardei creative, Ioana Pioaru fiind primul practicant român al acestui mod de expresie artistică.

Lucrările compun un traseu delicat și totodată subtil-militant al orașului, punctând câteva din nodurile sale cele mai dramatice de pierdere a legăturii cu istoria culturală și cu înțelesul prezentului. În întregul său însă, proiectul, condus de resursa regenerativă a intervenției artistice, recompune privirii noastre un spațiu, nou și straniu, al frumuseții urbane, o supra-viețuire a unui sens de identitate ideosincratic și totuși recognoscibil.

Una dintre lucrări are o ‘notă de subsol’, care a devenit marcă a artistei: sub temelia caselor, se dezvăluie un motiv grafic subteran în care, misterios-implauzibil și complice cu ritmul istoriei, vedem că merg ca unse bizare mașinării de susținere:  mecanisme conectate, roți dințate, coturi siflante și rulmenți ce alcătuiesc un univers, o matrice tehnologică și afectivă, ce ne asigură, in extremis, că lumea, așa cum o știm și cum nu o știm, funcționează. Dispariția poate fi recuperată, fragmentul prăbușit poate fi recompus, desenat în cerneală și lumină evanescentă -  insuflat cu viața secundă a imaginarului.


ioana pioaru annart gabriela massaci

Despre autor

Difuzor GF
Material furnizat de prietenii sau partenerii noștri (Radio România Cultural, Fundația Cărturești, One World Romania, Zeppelin, Igloo media, Centrul Ceh, Centrul Național al Dansului, Graphicart-News, Asociația Ephemair, Poster Jam, Editura Cartea Copiilor, Editura Frontiera) sau provenind din arhiva Graphic Front, biblioteca Atelierului de grafică, sau alte surse. (menționate de fiecare dată la sfârșitul articolului)
Dacă dorești să distribui o informație din zonele noastre de interes, scrie-ne la adresa hello@atelieruldegrafica.ro