07.04.2016 grit friedrich
Clotilde Armand, căsătorită cu un matematician român și mamă a trei copii, are o lungă experiență ca manager în economia privată.

Sectorul 1 este cel mai aproape de ce ceea ce a fost Micul Paris. Iar candidata USB Clotilde Armand spune că „Se poate face foarte mult pentru a dezvolta partea de turism. Este extrem de dinamic economic, sunt foarte multe sedii de firme internaționale. Este un HUB la ora actuală.”. Cu puține zile în urmă, Clotilde Armand și-a lansat candidatura într-un loc destul de neconvențional.

GRIT FRIEDERICH
 Îmi place unde ați lansat candidatura pentru Primăria sectorului 1 la alegerile locale: pe marginea unui lac abandonat lângă Băneasa. De ce este lacul un simbol pentru ceea ce nu merge bine în sectorul 1?
CLOTILDE ARMAND Singurul lac care a fost îngrijit este lacul Herăstrău. În total sunt 16 lacuri, în sectorul 1 sunt patru lacuri mari. Noi acolo eram la limita între lacurile Grivița și Băneasa. E foarte simptomatic, pentru că se vede acest spațiu verde care este abandonat. Apa nu are calitatea care ar fi normală, pentru că se fac devărsări ilegale și miroase urât. Malurile fie sunt ocupate de niște oameni fără adăpost, care nici n-au canalizare sau apă curentă și nu pot să abiă o viață normală și distrug de fapt natura din jurul lor, sau sunt ocupate de oameni bogați, care pun niște garduri și nu mai dau acces la nimeni. Nu este în ordine, în mod normal este domeniul public acolo. E un loc de spațiu verde, unde ar trebui să avem locuri de joacă pentru copii, acces la apă, unde ar trebui să ne plimbăm cu bicicletele. Dar cum arată astăzi este o dovadă că spațiul public este complet abandonat de către primarul actual.
Se văd mai multe lucruri acolo: în primul rând că legea nu este respectată; apoi, spațiul public folosit și ocupat de persoane private pentru uz personal; se vede că mediul nu este respectat. Se vede în plus că cetățenii care au nevoie de spațiul verde nu sunt ascultați. Primăriile, până acum, nu sunt interesate de acest lucru.


De ce credeți că puteți să schimbați o administrație publică având experiență în reorganizarea unor firme sau societăți private?
Când am preluat Distrigaz, aceasta era o societate de stat exact cum este primăria și a existat acolo o mafia, la fel ca la nivel de primărie. Problema este cât de cât asemănătoare. Este adevărat, în cazul unei firme private care se privatizează ai niste pârghii. Cred că un primar are aceleași pârghii. El hotărăște, el are puterea executivă. El (sau ea) verifică dacă angajații lui își respectă atribuțiile și legea. Și dacă are dovezi că ceva nu este în ordine, el poate să întrerupă contractul de muncă.

Ca bucureșteancă cu rădăcini franțuzești, de ce vreți să intrați în administrația publică?
Cred că fiecare om are o misiune, aici avem și o datorie. Eu sunt o persoană care a „primit“ multă iubire și competențe. Și la un moment dat m-am întrebat ce pot eu să fac pentru alții? Această idee s-a maturizat în timp; și acum doi sau cinci ani am fost o persoană care a simțit că are o misiune, dar nu am știut că este aceasta de a candida pentru primărie. Cred că este ceva ce pot să fac și de ce să nu încerc? Românii mereu au fost foarte deschiși. Sunt toleranți, și când vine cineva din Europa de Vest este extrem de bine primit. Dar eu cred și că România trebuie să adapteze ce este bun în Occident și nu ce e greșit acolo. România trebuie să aibă calea ei proprie de modernizare. Am devenit cetățean român și nu doresc să se întâmple în România ceea ce este greșit în vest. Vreau binele României cu păstrarea identității României.

Ați vorbit mult despre importanța unei dezvoltări locale care ține cont de specificul locului.
Echipa noastră este foarte interesantă. Sunt mulți care provin din asociațiile de cetățeni. Au o problemă într-un cartier și s-au adunat pentru a lupta, atenție: împotriva administrațiilor, ceea ce este incredibil. În mod normal ar trebui să lupte împreună pentru a rezolva probleme. Prin urmare sunt tineri sau alți oameni implicați, niște profesioniști care vor să-și pună competențele la dispoziția unei acțiuni civice de fapt.

Ați crescut în Franța unde e normal ca o femeie să muncească și să aibă copii, dar lumea asta a administrației este destul de masculină în România, în special la nivel înalt.
Aici în România a dominat până acum un anumit profil de oameni destul de agresivi în politică, cu un stil așa, puțin paternalist. Felul în care am fost crescută nu îmi dă niciun fel de complex. Eu sunt și inginer, mereu am lucrat într-un domeniu destul de masculin, simt că am toate competențele necesare; chiar simt că politiceni actuali din România, la nivel de primărie cel puțin, nu sunt la nivelul cerut. Sunt convinsă că voi fi aleasă consilier. Și prin faptul că vom ajunge în Consiliul Local, o să avem acces la foarte multe documente și vom înțelege ce se întâmplă, va fi un mare pas înainte pentru noi. Vom putea pune documente despre tot ceea ce se face la nivel administrativ la dispoziția tuturor, pentru că principiul nostru de bază este o transparență totală. Noi vrem un consilier implicat, care știe ce să facă, care este la curent și studiază problemele pentru a veni cu sugestii. Pentru noi înseamnă o muncă nu de o jumătate de zi pe lună cum face un consilier acum, ci de 2 sau 3 zile lunar.

Care au fost reacțiile după lansarea candidaturii dumneavoastră?
Din partea altor politiceni nu am primit nici o reacție, din partea oamenilor am primit un feedback bun, la fel și din partea presei. Acolo unii mi-au spus că nu voi avea mare acces la televiziuni. Dar nu este un mediu de comunicare care să-mi placă foarte mult. Noi vom face o campanie pe social media, pe teren. Eu cred foarte mult în munca de teren, mă simt foarte aproape de oameni, vreau să mă întâlnesc cu ei, ca să mă cunoască, ca să aibă încredere în mine. Și asta fac, pentru a ajunge la posibili votanți peste 50 de ani.

Cum știm, centrul orașului s-a golit în ultimile luni, mă refer la cinema-uri și alte locuri importante pentru viața urbană a Bucureștiului, pentru că se află în clădiri cu risc seismic care nu au fost consolidate. Se pot consolida aceste clădiri într-un timp de 5 sau 10 ani?

Da, cred că putem, ne trebuie o legislație care să ne permită acest lucru. Trebuie să promovăm niște metode de consolidare, care la ora actuală nu sunt foarte cunoscute. Eu sunt inginer, există o metodă de consolidare la baza clădirii care permite acest lucru fără ca locatarii să fie nevoiți să plece. Ceea ce este un mare plus, cum mulți sunt oameni în vârstă care pur și simplu preferă să moară acolo decât să plece. Este posibil cu voință politică. Dacă nu e voință politică, va fi dificil.
Dar e necesar, pentru că vorbim de 120.000 oameni în București care trăiesc în case cu risc seismic ridicat.

Vă mulțumim foarte mult
!



Foto
Grit Friedrich
grit friedrich este jurnalist freelancer din Leipzig, specializată pe muzica și cultura din Europa de Est și Sudest. Lucrează pentru mai multe radiouri printre care MDR FIGARO, WDR și DRadio Kultur, ca și pentru casele de discuri Asphalt Tango și Oriente Musik. Are legături strânse cu România – cu muzicile tradiționale, nu în ultimul rând cele lăutărești, dar și cu scena multicul-turală contemporană. 
Vizualizări: 1407

 

 


Tags:  

 

 

Graphicfront vă recomandă ca opiniile exprimate să fie scurte şi la obiect. În general, nu trebuie să depăşească lungimea articolului original. Comentatorii trebuie să manifeste respect faţă de ceilalţi participanţi la discuţie şi să folosească un limbaj corect şi civilizat. Graphicfront îşi rezervă dreptul de a modifica sau respinge comentariile care nu întrunesc aceste cerinţe.

nume

adresa e-mail

introduceţi exact codul din imagine

trimite