24.09.2015 grit friedrich
Duminică, 13 septembrie, în zona Rahova-Uranus din București, festivalul BalKaniK a zguduit cartierul pentru a treia zi consecutiv, cu spectacole susținute de Amsterdam Klezmer Band din Olanda și, după părerea mea, supraevaluata Shantel din Germania. Cea mai mare descoperire a celei de-a cincea ediții a acestui festival unic, care are ca scop să aducă diferite tipuri de muzică balcanică în fața unui public mai larg, a fost Cümbüș Cemaat din Istanbul. Acest grup turcesc fuzionează muzica traditionala din Balcani, cu muzica minimalistă, jazz, klezmer, așik anatolian, sufi soul și o doză sănătoasă de sarcasm.

Concertul Cümbüș Cemaat a avut loc la The Ark, în zona Uranus din București, la sute de kilometri de locul de origine al grupului, Araf Club, situat în apropiere de Piața Taksim din Istanbul, unde Ligia Keșișian Mitulescu, directorul artistic al festivalului BalKaniK, i-a auzit cântând de mai multe ori înainte de a-i invita în România. În noiembrie 2014, grupul a luat parte la BERLiSTANBUL # 25 Underground Festival. Ei au deja suficient material pentru a înregistra un album, dar mai întâi au nevoie să găsească o casă de discuri. Împreună cu șase din cei șapte muzicieni din Cümbüș Cemaat, am fost la o plimbare în jurul pieței de flori Uranus în căutarea unui loc liniștit, unde să putem vorbi despre muzică și despre prima – și cu siguranță nu ultima – vizită a trupei la Bucuresti.

Grit Friedrich Concertul vostru din cadrul festivalului BalKaniK a început cu un cântec grecesc în stilul Rembetiko ...

Cem Köklükaya Începem aproape fiecare concert cu o melodie greacă. De data aceasta a fost "Prusa", dar alte ori cântăm o altă piesă tradițională grecească. Nu știu de ce, dar ne plac aceste două piese, într-un fel ne simțim mai bine dacă începem ele. Cumva, ne pregătesc pentru restul concertului. Sentimentul contează.

Onur Yusufoğlu Muzica grecească nu este prea departe de Istanbul. Ei sunt vecinii noștri și avem multe cântece tradiționale în comun – chiar majoritatea. Atât doar că noi avem versuri în turcă, iar ei în greacă. Și "Prusa" este de fapt un cântec despre orașul Bursa, unde trăiau mulți greci înainte de vremurile crude (războaiele a căror consecință a fost relocarea multor greci și turci în 1922-1923).

Cem Köklükaya În opinia mea, motivul pentru care mulți muzicieni turci au început să cânte nu numai piese grecești, dar și armenești sau kurde este faptul că au început să descopere patrimoniul cultural al țării lor. Aceasta este un fel de datorie pentru muzicieni și artiști în general, iar noi încercăm să facem acest lucru, este un mod de a descoperi ceea ce s-a întâmplat în țară înainte de vremea noastră. Și vom încerca să continuăm acest demers și în viitor, pornind de la muzica pe care o cântăm deja și adăugându-i noi surse, pentru ca oamenii să se bucure de ea.



Grit Friedrich Spectacolele voastre dau dovadă de seriozitate și virtuozitate, dar știți cum să condimentați muzica cu o porțiune sănătoasă de umor și teatralitate.

Cem Köklükaya Noi i-am spune mai degrabă sarcasm, și dacă ai putea înțelege versurile în turcă, ar fi foarte ușor de sesizat. Versurile, pe care le-am rescris în mare parte, sunt sarcastice. Ele vorbesc despre sultani și Papi, despre oameni care nu doresc să se căsătorească, oameni cu probleme în dragoste; este vorba despre partea amuzantă a vieții.

Onur Yusufoğlu De fapt, e partea dureroasă a vieții… dar noi încercăm s-o facem amuzantă. Deoarece regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv Grecia, este foarte complicată din punct de vedere cultural. Există un cântec, "Ada Sahilleri" (titlul în kurdă este Hawraman), cu versiuni în mai multe limbi – în turcă, armeană și greacă. Poate și în rusă, de asemenea, cine ştie? Avem în repertoriu și un cântec românesc. Mamed Cafarov, acordeonistul nostru cu rădăcini tătare din Crimeea, ne-a arătat acest cântec românesc și noi i-am adăugat versuri noi în limba turcă. Originalul se numeste "Aseară ți-am luat basma" și a fost cântat de Maria Tănase, dar varianta noastră se numește "İstanbul'da sultan var".
https://soundcloud.com/suborient/6-c-mb-s-cemaat-istanbulda

Cem Köklükaya Noi nu am avut suficient timp pentru a învăța versurile românești și nu mă așteptam ca atât de mulți oameni să recunoască piesa. Acea parte a concertului a fost destul de confuză pentru mine: eu încercam să cânt în turcă și oamenii cântau în română, pentru că ei știau melodia mai bine decât mine. Dar povestea noastră cu acest cântec este aceasta: Mamed Cafarov ne-a adus acest cântec. El a spus, "Băieți, iată un cântec din această parte a lumii. Îl știu din copilăria mea în Uniunea Sovietică, dar nu-mi amintesc versurile, și nu știu sigur de unde e cu exactitate."

Mamed Cafarov Acest cântec este foarte renumit în Ucraina, și are versuri în rusă acolo.

Cem Köklükaya Apoi am făcut un pic de cercetare și am aflat că este un cântec tradițional românesc, dar că a fost rearanjat pentru cântăreața și actrița turcă Ajda Pekkan, cu versuri turcești, în 1970. (Ajda Pekkan este o cântăreață foarte celebră în Turcia chiar și astăzi).



Recent, acest cântec a fost, de asemenea, utilizat în filmul "Unutursam Fısılda" de Cagan Irmak, un regizor celebru în Turcia. Asta e povestea cântecului în țara noastră, și am adăugat ceva la ea, am extins povestea. A fost surprinzător și distractiv să-l cântăm pentru un public românesc. A fost foarte intim! Dar textul nostru începe cu versul: "E un Sultan în Istanbul, care are o mulțime de neveste, dar nu permite oamenilor să bea vin. Și e un Papă la Vatican care poate bea cât vin vrea, dar nu poate iubi nici o femeie". La final spune: "Eu am un pahar de vin în mâna stângă și îmi îmbrățișez iubita cu mâna dreaptă. Sunt și sultanul și Papa."

Grit Friedrich Ce-mi place foarte mult la trupa voastră este că Cümbüș Cemaat are mai mult de un cântăreț: sunt momente când vocea emoționantă a basistul Hakan Gurbuz se combină cu a lui Cem Köklükaya, și cântați toți împreună. Este o tradiție turcă?

Cem Köklükaya Ne place să cântăm împreună, dar am început invers. Inițial, eu eram singurul vocalist. În timp ce discutam despre cum ne dorim să fie muzica noastră, am decis să cântăm împreună, pentru că e mai bine pentru noi să cântăm în polifonie. Ne place să cântăm așa, de aceea încercăm să perfecționăm acest stil. De fapt, încă învățăm, și poate la un moment-dat în viitor, vom cânta și piese acapella pe scenă. Fără instrumente, pentru că e greu să călătorești cu tot echipamentul. Dar suntem dispuși să călătorim în toată lumea pentru a-i întâlni pe oamenii din Noua Zeelandă, Europa de Est și Europa de Vest care ne-au ascultat la Clubul Araf din Istanbul. Vrem să călătorim cu muzica noastră și încercăm să creem noi conexiuni.

Onur Yusufoğlu Nu ne gândim atât la instrumente, cât la suflet și această combinație a creat ceva foarte energic, dar sarcastic, de asemenea. Aceasta este prioritatea noastră, muzica noastră nu se bazează pe o formă fixă, ci pe individualitatea fiecăruia dintre noi. Fiecare pune ce are în muzică, e ca atunci când gătești: poți improviza, poți adăuga diferite condimente și ingrediente. Cam așa e și cu noi. Avem o mulțime de influențe...

Cem Köklükaya Akustik gitar, vokal // chitară acustică, voce solo
Ceyhun Kaya sazlar nefesli // instrumente de suflat
Ozan Coban Keman // vioară
Mamed Cafarov akordeon // acordeon
Hakan Gurbuz bass gitar, vokal Geri // chitară bas, suport vocal
Onur Yusufoğlu // perküsyonlar percuție
Burhan Hasdemir // perküsyonlar percuție

Contact Cümbüș Cemaat cumbuscemaat.orginfo@cumbuscemaat.org
https://www.facebook.com/cumbushcemaat


Foto © Grit Friedrich
Traducere Anca Rotar



grit friedrich este jurnalist freelancer din Leipzig, specializată pe muzica și cultura din Europa de Est și Sudest. Lucrează pentru mai multe radiouri printre care MDR FIGARO, WDR și DRadio Kultur, ca și pentru casele de discuri Asphalt Tango și Oriente Musik. Are legături strânse cu România – cu muzicile tradiționale, nu în ultimul rând cele lăutărești, dar și cu scena multicul-turală contemporană. 
Vizualizări: 1137

 

 


 

 

Graphicfront vă recomandă ca opiniile exprimate să fie scurte şi la obiect. În general, nu trebuie să depăşească lungimea articolului original. Comentatorii trebuie să manifeste respect faţă de ceilalţi participanţi la discuţie şi să folosească un limbaj corect şi civilizat. Graphicfront îşi rezervă dreptul de a modifica sau respinge comentariile care nu întrunesc aceste cerinţe.

nume

adresa e-mail

introduceţi exact codul din imagine

trimite