08.10.2012 Steven Heller
Cărţile despre istoria designului grafic sunt, de multe ori, colecţii de imagini dezgropate şi anecdote. De fiecare dată când o astfel de carte este publicată într-o ţară sau regiune din afara centrelor internaţionale ale designului, o nouă colecţie de imagini e gata de a fi exploatată. După ce, în 1986, cartea lui Phillip B. Meggs, O istorie a designului grafic (A History of Graphic Design) a fost publicată pentru prima oară în Statele Unite, multe dintre exemplele prezentate de autor au fost reproduse în alte contexte, de parcă acesta ar fi descoperit manuscrisele sacre ale designului. În consecinţă, în acea perioadă, numeroase ipostaze ale designului grafic au fost ignorate pentru că Meggs omisese să le dea binecuvântarea sa. Însă, pe măsură ce studiul istoriei disciplinei a început să câştige teren, multe creaţii provenind din ţări iniţial neexplorate au început să iasă la suprafaţă. Unele dintre ele au dobândit statutul de cult.


Europa de Est, regiune care, între primii ani secolului 20 şi al doilea Război Mondial, se mândrea cu o avangardă artistică puternică şi cu o prosperă industrie a designului grafic, s-a dovedit a fi o mină de aur pentru asemenea imagini. Numeroase volume, expoziţii şi colecţii de imagini de pe Flickr au făcut publice câteva exemple frapante în acest sens. De altfel, nicio parte din materialul publicat recent în colecţii de artă grafică din Polonia sau România nu a fost inclus în istoriile oficiale ale designului (vezi şi recenzia lui David Crowley despre arta grafică poloneză la pagina 92).
Primele două volume din seria Grafică fără computer (un al treilea fiind actualmente în lucru) oferă nenumărate exemple de indicatoare stradale, pancarte industriale, şabloane şi alte obiecte de interior sau exterior, toate din România, grupate după natura execuţiei (litere desenate, inscripţii de pe clădiri, etc.)

Această masă critică a genurilor designului este cu adevărat impresionantă. Materialele folosite sunt de toate felurile, de la metal la hârtie şi de la email la neon. Literele sunt tipărite cu rasterul, în relief, indentate, desenate sau pictate de mână. O mare parte dintre ele sunt reproduse prin metode tehnice, deşi unele au un aspect neprelucrat. Cu câteva excepţii, toate au fost realizate în timpul regimului comunist (1945-89) şi sunt caracterizate de un aspect mohorât, dar, în acelaşi timp, fascinant şi de o eleganţă pedantică.


Deşi România se mândreşte cu propriii săi designeri şi ilustratori de renume (unul dintre ei fiind Saul Steinberg), aceste creaţii grafice funcţionale nu fac dovadă de fler creativ. Ele dezvăluie, mai degrabă, infrastructura de comunicare vizuală a unei naţiuni odată ţinute sub un pumn de fier. În acest sens – şi numai în acest sens –, seria Grafică fără computer reprezintă o contribuţie valoroasă la istoria designului grafic şi a artei populare. Însă şi-ar putea găsi, oare, aceste imagini un loc într-o istorie mai generală a designului grafic? Am putea vedea, de exemplu, semnele stil art deco Farmacie sau Higiena în următoarea ediţie a cărţii lui Meggs? Sau afişele colorate din volumul al doilea, cu avertizări pentru muncitorii din fabrici? Probabil că nu.
Însă, chiar dacă aceste cărţi nu revoluţionează istoria designului grafic cu verigile lor lipsă de factură modernistă, ele oferă un ghid util şi fascinant despre rolul graficii în vânzarea de bunuri şi în regularizarea comportamentului cetăţenilor într-o ţară cu o economie nu demult paralizată sub dictatura comunistă.



Articol ilustrat cu imagini ale numarului 83, Eye Magazine

Articole similare: l CONTRAR AȘTEPTĂRILOR. GRAFICA POLONEZĂ l IRON CURTAIN GRAPHICS l

Steven Heller este art director, jurnalist, critic, autor și editor specializat în graphic design. Timp de 33 de ani a fost art director la New York Times. În prezent este co-președinte al Master of Fine Arts Design as Author Department, specialist consultant al Președintelui School of Visual Arts și scrie rubricile de artă vizuală pentru New York Times Book Review.
Vizualizări: 3112

 

 


Tags:   

 

 

Graphicfront vă recomandă ca opiniile exprimate să fie scurte şi la obiect. În general, nu trebuie să depăşească lungimea articolului original. Comentatorii trebuie să manifeste respect faţă de ceilalţi participanţi la discuţie şi să folosească un limbaj corect şi civilizat. Graphicfront îşi rezervă dreptul de a modifica sau respinge comentariile care nu întrunesc aceste cerinţe.

nume

adresa e-mail

introduceţi exact codul din imagine

trimite